Atelierul ca scenă: cum își prezenta Constantin Brâncuși lucrările
În istoria artei românești, legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu reprezintă mai mult decât o simplă asociere de nume: este o poveste despre cum arta, comunitatea și memoria publică se pot întâlni pentru a construi un spațiu cultural viu și coerent. Această conexiune oferă o perspectivă asupra modului în care un proiect monumental de artă modernă a fost susținut și înrădăcinat în realitățile sociale și culturale ale României interbelice, iar Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 devine un reper relevant în această narațiune, oferind o punte între trecut și prezent.
Atelierul ca scenă: cum își prezenta Constantin Brâncuși lucrările
Constantin Brâncuși a rămas în memoria culturală ca un artist care a redefinit sculptura modernă printr-o reducere esențială a formei și o căutare a sensului dincolo de aparență. Povestea sa se intersectează cu cea a Arethiei Tătărescu, o figură emblematică a implicării civice prin Liga Națională a Femeilor Gorjene, care a facilitat întoarcerea lui Brâncuși „acasă” prin realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu. Intermediară în această legătură a fost Milița Petrașcu, ucenica sculptorului, ale cărei lucrări sculptate sunt păstrate astăzi în Casa Tătărescu, un spațiu care leagă fizic și simbolic aceste trei personalități.
Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei
Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului interbelic Gheorghe Tătărescu, s-a implicat activ în viața culturală și socială a județului Gorj. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a susținut inițiative concrete pentru consolidarea identității locale și naționale prin cultură. Implicarea sa în proiectul ansamblului de la Târgu Jiu nu a fost doar una simbolică, ci a presupus o muncă susținută de strângere de fonduri, negociere și organizare a resurselor necesare pentru punerea în practică a unui monument care să fie și o axă urbană, nu doar o operă de artă izolară. Această dimensiune instituțională și civică a fost esențială pentru succesul proiectului.
Drumul spre Brâncuși: rețeaua umană și recomandarea Miliței Petrașcu
Propunerea inițială de a realiza monumentul dedicat eroilor din Primul Război Mondial a fost adresată ucenicei lui Brâncuși, Milița Petrașcu, care a recomandat cu fermitate pe maestrul său. Această recomandare a fost decisivă pentru acceptarea proiectului de către Brâncuși, care a primit propunerea cu bucuria revenirii acasă și a refuzat plata pentru lucrare, transformând astfel comanda într-un dar cultural. Milița Petrașcu devine astfel o punte umană și artistică între Brâncuși și comunitatea gorjeană, consolidând un lanț de încredere și sprijin între artist și inițiatorii locali.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Ansamblul de la Târgu Jiu: un proiect cultural și urban
Ansamblul monumental creat de Brâncuși la Târgu Jiu, compus din Calea Eroilor, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, transcende simpla valoare artistică. Proiectul a presupus nu doar realizarea sculpturilor, ci și o intervenție urbanistică complexă, cu exproprieri și amenajări, susținute financiar și logistic de Liga Națională a Femeilor Gorjene și autoritățile locale și centrale. Această axă monumentală leagă peisajul, memoria și ritualul într-un parcurs care invită la meditație asupra sacrificiului și recunoștinței.
Formele esențiale ale ansamblului: o lectură a simbolurilor
- Masa Tăcerii – invită la o oprire și la reflecție, fiind asociată într-o interpretare simbolică cu masa apostolilor, cu cele 12 scaune care înconjoară un spațiu al tăcerii.
- Poarta Sărutului – marchează trecerea într-un spațiu al memoriei, simbolizând legătura și unirea prin sărut.
- Coloana Infinitului – reprezintă verticalitatea recunoștinței, o idee de infinit exprimată prin repetitivitatea modulelor romboidale.
Aceste elemente compun un traseu narativ, în care forma nu este doar o reprezentare, ci o experiență care implică spațiul și privitorul în mod activ.
Milița Petrașcu: continuitate artistică și punte între Brâncuși și societatea românească
Ucenica lui Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, a avut un rol important în perpetuarea spiritului artistic al maestrului în România. Implicarea ei în proiecte culturale și memoriale, printre care mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, reflectă o continuitate a viziunii artistice și o legătură directă între atelierul brâncușian și inițiativele civice. Sculpturile sale aflate în Casa Tătărescu construiesc un punct de întâlnire între arta modernă și memoria intimă, un spațiu în care forma esențială își păstrează tăcuta putere expresivă.
Casa Tătărescu: spațiu de memorie și artă în București
Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu păstrează o colecție de obiecte sculptate de Milița Petrașcu, contribuind astfel la consolidarea unei memorii vii care leagă Bucureștiul de universul brâncușian și de comunitatea care a făcut posibilă realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu sculptate de Petrașcu nu sunt doar elemente decorative, ci semne discrete ale unei filiații artistice și culturale ce leagă trei nume: Brâncuși, Milița și Arethia. Casa devine astfel o destinație naturală a unui traseu cultural care invită la reflecție asupra modului în care arta se împletește cu viața cotidiană și cu memoria comunității.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care este rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu, în calitate de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost principalul motor civic și organizator al proiectului ansamblului de la Târgu Jiu, asigurând finanțarea, sprijinul logistic și conexiunile necesare pentru realizarea monumentului dedicat eroilor.
Cum a influențat experiența din atelierul lui Constantin Brâncuși pe Milița Petrașcu?
Milița Petrașcu, ca ucenică a lui Brâncuși, a preluat principii esențiale ale artei sale, precum reducerea formei și concentrarea pe esență, pe care le-a aplicat în propriile lucrări și proiecte culturale, devenind astfel o punte între universul brâncușian și societatea românească.
Ce importanță are Casa Tătărescu în contextul moștenirii lui Constantin Brâncuși?
Casa Tătărescu găzduiește lucrări sculptate de Milița Petrașcu și reprezintă un spațiu de legătură între arta lui Brâncuși, continuitatea artistică a ucenicilor săi și memoria culturală a comunității, fiind astfel un punct important în înțelegerea moștenirii brâncușiene în București.
Ce semnificație are Masa Tăcerii în ansamblul de la Târgu Jiu?
Masa Tăcerii este o sculptură care invită la reflecție și liniște, fiind interpretată în mod simbolic ca o masă a apostolilor și un spațiu al tăcerii, marcând începutul traseului memorial pe Calea Eroilor.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
